Asta pentru că ,în primul rand, nu reacţionează la "cuţu-cuţu", deci în ivrit se spune altfel.In al doilea rand, sunt dezbinaţi (nu umblă ca la noi în cete, ci solitari) deşi, ca număr, ar putea forma triburi.Şi în al treilea rand, pentru că nu-i vezi în oraşe, ci hoinărind prin deşert (!?)sau pe şantiere (au şi ei destule).
Şi nu numai că sunt necivilizaţi , dar şi mai proşti decât cei din România. Nu te tâlhăresc sub ameninţarea colţilor, ci se uită galeş la tine şi dau din coadă. Dar, totuşi îi urăsc, şi iată de ce :
Săpând drumul, Wola a tăiat un piton superb de cam patru metri ( din neatenţie, i-a tăiat capul).Deoarece era superb, am decis să-i iau pielea, şi să i-o aduc fiului meu în ţară.
I-am tăiat pe lung cu cutter-ul pielea, am dat-o cu sare (3sk) prin interior, l-am făcut sul, şi am agăţat-o la uscat de o sfoară, la un colţ al barăcii, cam la 1,5 m înălţime faţă de sol (să nu mi-o mănânce cine ştie ce lighioană).
Dimineaţa, primul lucru a fost să mă duc să văd pielea mea preţioasă la care muncisem trei ore (lucru serios).Nimic.In schimb, trei maidanezi trăgeau de o fâşie din preascumpa mea piele.De-atunci nu i-am mai înjurat pe thailandezii de pe şantier, pentru care creierul de câine reprezenta o delicatesă..
Morala :Primari dacă vreţi să scăpaţi de maidanezi, în loc de raţe importaţi thailandezi.
Şi fiindcă vorbii de muncă (căci la piele chiar muncisem), "munca mea de două luni, la Lod, fiind "haşmalaim" (electrician), era să mă plimb pe şantier cu un prelungitor de 50 m pe umăr şi să caut la blocuri, o priză funcţională,pentru a alimenta maşinile electrice ale constructorilor.
marți, 15 septembrie 2009
duminică, 6 septembrie 2009
Portocale.grapefruits şi banane
La cam doi kilometri de "Colonia Mare" (noi eram "Colonia Mică), unde erau constructorii de blocuri, era o livadă de portocali şi "copaci cu grapefruits".Colegii hotărăsc că intr-o noapte (seară) să mergem la furat (descoperiseră ei o spărtură în gard).Mie, mi-era cam frică şi, fiind destul de ieftine (1 $/kg),nu ştiam dacă "se merită".
Până la urmă,m-au convins că nu e nici un pericol, şi, în ziua stabilită, mi-am luat rucsacul şi am plecat toţi patru.Am intrat fără probleme prin gard şi am început să culegem pe orbeşte ce nimeream (portocale sau grapefruits), copacii fiimd încărcaţi, iar fructele la înălţimea capului.Când eram pe la jumătatea rucsacului, Hait…Neauzit,.apare, dintre pomi, pazniiiicul.Cu o puşcă (am aflat pe urmă că era cu sare).A zis ceva răstit pe evreieşte(?).Noi am ridicat mâinile cu rucsaci cu tot, spunându-ne între noi că "am
sfeclit-o".Reacţia ne-a lăsat mască .Stia româneşte :
- Aaa colega romanita, ani (eu) vorbeşte romineşte….Băiat la mine invăţat in Romania..Eu Palestina,livada evreu… luat mult la voi…Ceausescu tov (bun) la voi pentru ţara mea…mult tov.Beiat la mine insurat la voi cu femeie la români…Eu fost la ei…Luaţi mult-mult…
Am luat noi "mult-mult", dar am făcut rucsacul de 30 de kg (eu am nimerit mai mult grapefruits) şi aveam de mers înapoi trei kilometri.Aşa încăcaţi n-m mai incăput prin spărtură şi ne-a descuiat poarta.Nu ne- lăsat să plecăm până nu i-am promis că peste două zile ne ducem mai sus doi kilometric, la livada de banana, unde paznic "Arab tov, sadic(prieten) la mine".
La banana lucrurile au decurs aproape la fel, exceptând faptul că de acolo am plecat cinci kilometri, cu rucsacii cu vârf şi câte un ciorchine de banana de cam cinci kilograme în fiecare mână.
Obs.Pentru cine nu ştie, bananierii (pitici cum erau aceia), au cam doi-trei înălţime şi fac un sigur ciorchine de banana,de aproape un metro.Aceşti ciorchini sunt "îmbrăcaţi" în saci de plastic (albastru) "antipăsări".
Morala :Ceauşescu a fost "lo tov" (nu bun) pentru români, dar tov pentru palestinieni
Până la urmă,m-au convins că nu e nici un pericol, şi, în ziua stabilită, mi-am luat rucsacul şi am plecat toţi patru.Am intrat fără probleme prin gard şi am început să culegem pe orbeşte ce nimeream (portocale sau grapefruits), copacii fiimd încărcaţi, iar fructele la înălţimea capului.Când eram pe la jumătatea rucsacului, Hait…Neauzit,.apare, dintre pomi, pazniiiicul.Cu o puşcă (am aflat pe urmă că era cu sare).A zis ceva răstit pe evreieşte(?).Noi am ridicat mâinile cu rucsaci cu tot, spunându-ne între noi că "am
sfeclit-o".Reacţia ne-a lăsat mască .Stia româneşte :
- Aaa colega romanita, ani (eu) vorbeşte romineşte….Băiat la mine invăţat in Romania..Eu Palestina,livada evreu… luat mult la voi…Ceausescu tov (bun) la voi pentru ţara mea…mult tov.Beiat la mine insurat la voi cu femeie la români…Eu fost la ei…Luaţi mult-mult…
Am luat noi "mult-mult", dar am făcut rucsacul de 30 de kg (eu am nimerit mai mult grapefruits) şi aveam de mers înapoi trei kilometri.Aşa încăcaţi n-m mai incăput prin spărtură şi ne-a descuiat poarta.Nu ne- lăsat să plecăm până nu i-am promis că peste două zile ne ducem mai sus doi kilometric, la livada de banana, unde paznic "Arab tov, sadic(prieten) la mine".
La banana lucrurile au decurs aproape la fel, exceptând faptul că de acolo am plecat cinci kilometri, cu rucsacii cu vârf şi câte un ciorchine de banana de cam cinci kilograme în fiecare mână.
Obs.Pentru cine nu ştie, bananierii (pitici cum erau aceia), au cam doi-trei înălţime şi fac un sigur ciorchine de banana,de aproape un metro.Aceşti ciorchini sunt "îmbrăcaţi" în saci de plastic (albastru) "antipăsări".
Morala :Ceauşescu a fost "lo tov" (nu bun) pentru români, dar tov pentru palestinieni
joi, 3 septembrie 2009
Kibutz
M-am chinuit destul de mult sa inteleg ce-i cu "kibutzurile" astea.
In timpul unei lucrari mai lungi la o ferma de curci (unde mirosea infiorator),am aflat.Chestia e ceva care seamana cu un orasel,dar de fapt e sat.Dar sat comunist.Acolo "mijloacele de productie" sunt ale kibutzului,de mancat,pranzul se mananca la cantina (care aduce mai mult a restaurant de patru stele),conducerea e colectiva,dar mai multe detalii gasiti(acum,atunci nu)pe : http://www.jen.ro/istoria_statului_israel_files_9.html
Nu mai scriu eu despre asta.Eu vreau sa spun cine lucreaza in fermele,livezile si terenurile agricole ale kibutzurilor (acolo nu sunt evrei ultraortodocsi,despre care am mai vorbit).Pai...rusi(ne-evrei,thailandezi(care ii "scapa" de caini si broaste) ,palestinieni,negrii si...romani.Evreii,in cel mai rau caz supravegheaza, dar,mai ales,controleaza.
Nu-mi dau seama daca este "exploatare" (tinand seama ca salariul orar varia intre cinci si sase dolari).Daca imi convine si mie si "patronului"...
Oricum sunt ca o mare familie,nu pierd timpul cu politica,si acolo "Time is money" are sens.
La aceleasi preturi (ca la noi atunci),si aceeasi munca, luam de aproximativ de zece ori mai mult decat in Romania (chiar si pentru 2009).
De ce ?
Fiindca,recunosc,sunt mai destepti decat noi
In timpul unei lucrari mai lungi la o ferma de curci (unde mirosea infiorator),am aflat.Chestia e ceva care seamana cu un orasel,dar de fapt e sat.Dar sat comunist.Acolo "mijloacele de productie" sunt ale kibutzului,de mancat,pranzul se mananca la cantina (care aduce mai mult a restaurant de patru stele),conducerea e colectiva,dar mai multe detalii gasiti(acum,atunci nu)pe : http://www.jen.ro/istoria_statului_israel_files_9.html
Nu mai scriu eu despre asta.Eu vreau sa spun cine lucreaza in fermele,livezile si terenurile agricole ale kibutzurilor (acolo nu sunt evrei ultraortodocsi,despre care am mai vorbit).Pai...rusi(ne-evrei,thailandezi(care ii "scapa" de caini si broaste) ,palestinieni,negrii si...romani.Evreii,in cel mai rau caz supravegheaza, dar,mai ales,controleaza.
Nu-mi dau seama daca este "exploatare" (tinand seama ca salariul orar varia intre cinci si sase dolari).Daca imi convine si mie si "patronului"...
Oricum sunt ca o mare familie,nu pierd timpul cu politica,si acolo "Time is money" are sens.
La aceleasi preturi (ca la noi atunci),si aceeasi munca, luam de aproximativ de zece ori mai mult decat in Romania (chiar si pentru 2009).
De ce ?
Fiindca,recunosc,sunt mai destepti decat noi
marți, 21 iulie 2009
Armata
Este obligatorie, considerata datorie patriotica, si dureaza trei ani (dura).Mixta.Militarii pleaca in permisii cu arma, si deseori poti vedea pe strada sau in microbuze, militari (militare?) inarmati-e
Practic, e greu sa treci pe langa o padure si sa nu vezi iesind o teava de tun sau o elice de helicopter (sau sacii de plastic de gunoi).Periodic, rezervistii fac concentrari pentru a-si reaminti echipamentul.
N-am sa inteleg niciodata cum jeep-urile militare ( care semanau destul de bine cu IMS-urile), urcau colinele de nisip cu 80km/ora si n-aveau nici pe dracu'.
Cert este ca armamentul este luat in mare parte de la americani, dar,in foarte mare parte perfectionat.
Adevarul e ca, daca ar fi altfel si s-ar uni arabii (dificil:siiti, suniti,kurzi,persi,egipteni, etc), in 24 de ore israelienii ar vorbi araba.Partea proasta e ca nu ar avea ce sa le ia, ca resurse...
Israelul in '49, era miic, miic, dar arabii tot erau nemultumiti.Au pus de un razboi,au luat bataie, si l-au mai marit un pic, apoi in '59, le-a mai dat o bucatica, apoi in '67, iar o bucatica si tot asa.
In orice caz, arabii se pot lauda ca n-au castigat vreun razboi decat daca s-au batut intre ei.
Practic, e greu sa treci pe langa o padure si sa nu vezi iesind o teava de tun sau o elice de helicopter (sau sacii de plastic de gunoi).Periodic, rezervistii fac concentrari pentru a-si reaminti echipamentul.
N-am sa inteleg niciodata cum jeep-urile militare ( care semanau destul de bine cu IMS-urile), urcau colinele de nisip cu 80km/ora si n-aveau nici pe dracu'.
Cert este ca armamentul este luat in mare parte de la americani, dar,in foarte mare parte perfectionat.
Adevarul e ca, daca ar fi altfel si s-ar uni arabii (dificil:siiti, suniti,kurzi,persi,egipteni, etc), in 24 de ore israelienii ar vorbi araba.Partea proasta e ca nu ar avea ce sa le ia, ca resurse...
Israelul in '49, era miic, miic, dar arabii tot erau nemultumiti.Au pus de un razboi,au luat bataie, si l-au mai marit un pic, apoi in '59, le-a mai dat o bucatica, apoi in '67, iar o bucatica si tot asa.
In orice caz, arabii se pot lauda ca n-au castigat vreun razboi decat daca s-au batut intre ei.
vineri, 17 iulie 2009
Cu taxiul la Lod
Lod este cam la 15 km de Tel Aviv, cam 150 mii loc.
Intr-o duminica, pe la 16.00,Balabai Ariel, imi spune calm :
-Johny, maine tu pleci la Lod (???!!!) !
Marinash (Marinache, un mecanic care a mers peste tot cu mine-fiindca stiind engleza, puteam "agata" mai usor "fete"), a sarit imediat ca merge si el.
-O.K.!Plecati cu taxiul, si bagajele vi le trimit marti.Uite 1500 sk (cam 500$) pentru taxi si instalare(!!).
Ca urmare, dupa ce ne-a spus adresa, am luat in genti hainele strict necesare (sort,tricou,prosop) si hai la Be'er Sheva pentru taxi.Spre Lod.
Obs.Daca Lodz din Polonia se citeste "uci", Lod din Israel se citeste "uud".Distanta e cam de 150 km dar taximetristul nici n-a clipit si nici nu ne-a intrebat daca avem bani (desi eram imbracati ca "workers").
Iata-ne ajunsi (in doua ore, fiindca n-am prins arabi pe autostrada).
Cand am coborat la locul indicat, am vazut un cartier in constructie si cateva baraci ale firmei noastre.
Culmea! Balabai (Antoine) nu vorbea engleza, dar vorbea perfect franceza.Super!
Obs. :In Be'er Sheva se vorbeste ivrit, rusa,araba si, eventual, engleza.In Lod se vorbeste ivrit si franceza.Aici majoritatea israelienilor sunt veniti din Maroc (sic!)
Intr-o duminica, pe la 16.00,Balabai Ariel, imi spune calm :
-Johny, maine tu pleci la Lod (???!!!) !
Marinash (Marinache, un mecanic care a mers peste tot cu mine-fiindca stiind engleza, puteam "agata" mai usor "fete"), a sarit imediat ca merge si el.
-O.K.!Plecati cu taxiul, si bagajele vi le trimit marti.Uite 1500 sk (cam 500$) pentru taxi si instalare(!!).
Ca urmare, dupa ce ne-a spus adresa, am luat in genti hainele strict necesare (sort,tricou,prosop) si hai la Be'er Sheva pentru taxi.Spre Lod.
Obs.Daca Lodz din Polonia se citeste "uci", Lod din Israel se citeste "uud".Distanta e cam de 150 km dar taximetristul nici n-a clipit si nici nu ne-a intrebat daca avem bani (desi eram imbracati ca "workers").
Iata-ne ajunsi (in doua ore, fiindca n-am prins arabi pe autostrada).
Cand am coborat la locul indicat, am vazut un cartier in constructie si cateva baraci ale firmei noastre.
Culmea! Balabai (Antoine) nu vorbea engleza, dar vorbea perfect franceza.Super!
Obs. :In Be'er Sheva se vorbeste ivrit, rusa,araba si, eventual, engleza.In Lod se vorbeste ivrit si franceza.Aici majoritatea israelienilor sunt veniti din Maroc (sic!)
joi, 9 iulie 2009
Cum am luat "spaga" (Ramat Hovath III)
Deoarece terminasem toate alimentarile posibile si imposibile la masinile unelte, mi s-a dat sa fac instalatia electrica pentru singura baraca goala a firmei,ce urma sa devina atelier mecanic.
Ariel ("balabai"-ul= sef), mi-a indicat,destul de vag, cam ce ar dori, si, nefiind nici un fel de materiale in "colonie", m-a trimis cu soferul in oras.Am mers la magazinul unui evreu roman, care avea cam tot ce ti-ar putea dori inima in materiale electrice.Trezindu-ma ca gaina in musuroi, am luat nu numai ce as fi avut nevoie, ci si ceea s-ar fi putut sa am nevoie.Factura 10,000$.O sfeclisem.Eram ferm convins ca o sa se prinda seful ca sunt cam multe,iar a doua zi o sa fiu in Bucuresti.De unde!M-a intrebat cat dureaza sa termin lucrarea (eram singur, dar aveam toate sculele si materialele necesare).Ma gandesc:"Daca trag tare, o fac in trei zile (x 10 ore), daca o chiulesc, o saptamana,dar ii zic o luna,poate tine"
-O luna.
-Bine,ai doua luni, dar s-o faci bine...
-Doouuuaa luuni? Pai n-am ce face doua luni.
-"Colega, lo arabia, avoda, cafe, sigaria.Shoia..Shoia..." (Prietene , nu face lucru arabesc, lucrezi, bei cafea,fumezi.Incet incet-arabii ziceau "leat, leat"-).Dupa doua saptamani, o puneam in functiune.Da, dar nu mai aveam nimic de facut.O luna am sortat dintr-o cutie suruburi cu piulite(erau diverse diametre si tipuri).La umbra, cu cafeaua langa mine si tigara in mana, insurubam piulite in suruburi( pe 5$/ora).Apoi s-au prins ca pot sa ma "inchirieze" la altii,pentru mici lucrari si mi-au pus la dispozitie o masina cu sofer.
O data,la 5 pm zarva mare.S-a defectat instalatia electrica a patronului (Balabai Gadol).Masina+Eugen, ialla,ialla, cic-ciac, la vila din Be'er Sheva.Era adevarat.Frigider-nu,aer conditionat-nu, lumina-nu.Ma duc la (imensul) tablou echipat cu sigurante automate.Toate sus?!!Patronul,era plecat de mult timp din...Romania.In timp de eu masuram sigurantele, soseste o doamna distinsa, inca tanara,iar eu ii spun Buna Seara! in ivrit.Reactia patronului m-a uluit :
-Te rog vorbeste romineste la tomnul si ,cat sta tomnul sa ne ajute, fa o cafea (la mine, a opta).
In sfarsit am gasit: era ars fuzibilul de la siguranta generala, si..."Am facut lumina".I-am spus ca ma intorc cu microbuzul, sa nu se mai deranjeze.Nici n-a vrut sa auda,desi eram un simplu "worker" la el.
Pe drumul de la Be'er Sheva la Ramat Hovath, scoate o hartie de 50 $ (nu sekeli).
-"Tomnu',multumesc mult, te rog primesti ast de la mine si nevast meu. "(era plecat din '65)
- Vai,nu se poate...sunt platit (daca afla Ariel...).Va multumesc, dar nu pot.
- "Tomnu' stiu cum trait la tumneavoastra in Rominia, va rog......"
- V-am spus, am lucrat din placere (chiar asa era) asa ca nu iau...
Facem la dreapta spre Ramat Hovath.
- Tomnu, nu luati, arunc la asta ....
- Bine, va multumesc, nu trebuia,va multumesc.
Asta e ca la "Ei"
Ca la noi :Ariel la volan (18,000$/luna), 750 g "St.Petersburg" (in Ariel),eu, Mitsubishi, autostrada,160 km/ora,politist plictisit ne opreste :
-"Habza moghzadr naswrfuh eucbedru" (ceva ce n-am inteles, in ivrit).
Ariel, deschide geamul fara sa coboare, si intinde cinci hartii de 100 $.Nu chitanta.Politistul :
-OK!Ialla,ialla!
Si am plecat ca se bloca traficul.
Ariel ("balabai"-ul= sef), mi-a indicat,destul de vag, cam ce ar dori, si, nefiind nici un fel de materiale in "colonie", m-a trimis cu soferul in oras.Am mers la magazinul unui evreu roman, care avea cam tot ce ti-ar putea dori inima in materiale electrice.Trezindu-ma ca gaina in musuroi, am luat nu numai ce as fi avut nevoie, ci si ceea s-ar fi putut sa am nevoie.Factura 10,000$.O sfeclisem.Eram ferm convins ca o sa se prinda seful ca sunt cam multe,iar a doua zi o sa fiu in Bucuresti.De unde!M-a intrebat cat dureaza sa termin lucrarea (eram singur, dar aveam toate sculele si materialele necesare).Ma gandesc:"Daca trag tare, o fac in trei zile (x 10 ore), daca o chiulesc, o saptamana,dar ii zic o luna,poate tine"
-O luna.
-Bine,ai doua luni, dar s-o faci bine...
-Doouuuaa luuni? Pai n-am ce face doua luni.
-"Colega, lo arabia, avoda, cafe, sigaria.Shoia..Shoia..." (Prietene , nu face lucru arabesc, lucrezi, bei cafea,fumezi.Incet incet-arabii ziceau "leat, leat"-).Dupa doua saptamani, o puneam in functiune.Da, dar nu mai aveam nimic de facut.O luna am sortat dintr-o cutie suruburi cu piulite(erau diverse diametre si tipuri).La umbra, cu cafeaua langa mine si tigara in mana, insurubam piulite in suruburi( pe 5$/ora).Apoi s-au prins ca pot sa ma "inchirieze" la altii,pentru mici lucrari si mi-au pus la dispozitie o masina cu sofer.
O data,la 5 pm zarva mare.S-a defectat instalatia electrica a patronului (Balabai Gadol).Masina+Eugen, ialla,ialla, cic-ciac, la vila din Be'er Sheva.Era adevarat.Frigider-nu,aer conditionat-nu, lumina-nu.Ma duc la (imensul) tablou echipat cu sigurante automate.Toate sus?!!Patronul,era plecat de mult timp din...Romania.In timp de eu masuram sigurantele, soseste o doamna distinsa, inca tanara,iar eu ii spun Buna Seara! in ivrit.Reactia patronului m-a uluit :
-Te rog vorbeste romineste la tomnul si ,cat sta tomnul sa ne ajute, fa o cafea (la mine, a opta).
In sfarsit am gasit: era ars fuzibilul de la siguranta generala, si..."Am facut lumina".I-am spus ca ma intorc cu microbuzul, sa nu se mai deranjeze.Nici n-a vrut sa auda,desi eram un simplu "worker" la el.
Pe drumul de la Be'er Sheva la Ramat Hovath, scoate o hartie de 50 $ (nu sekeli).
-"Tomnu',multumesc mult, te rog primesti ast de la mine si nevast meu. "(era plecat din '65)
- Vai,nu se poate...sunt platit (daca afla Ariel...).Va multumesc, dar nu pot.
- "Tomnu' stiu cum trait la tumneavoastra in Rominia, va rog......"
- V-am spus, am lucrat din placere (chiar asa era) asa ca nu iau...
Facem la dreapta spre Ramat Hovath.
- Tomnu, nu luati, arunc la asta ....
- Bine, va multumesc, nu trebuia,va multumesc.
Asta e ca la "Ei"
Ca la noi :Ariel la volan (18,000$/luna), 750 g "St.Petersburg" (in Ariel),eu, Mitsubishi, autostrada,160 km/ora,politist plictisit ne opreste :
-"Habza moghzadr naswrfuh eucbedru" (ceva ce n-am inteles, in ivrit).
Ariel, deschide geamul fara sa coboare, si intinde cinci hartii de 100 $.Nu chitanta.Politistul :
-OK!Ialla,ialla!
Si am plecat ca se bloca traficul.
miercuri, 8 iulie 2009
Chemarea muezinului
Nu stiu daca tipul asta "cheama" si la Constanta, si nu am "detectat" periodicitatea, dar, in Israel, incepe sa "cheme" pe la 5.00 am.Daca numai ar striga "Ooooo, Allaaaaa,inshalaaaa,Mahooomed akbaaaaa....etc", n-ar fi mare lucru (asemanator cu cocosii de la noi).Da, dar cocosii nu sunt inconjurati de boxe de putere uriasa indreptate spre cele patru zari.
Asa ca, din punctul asta de vedere, prefer desertul de la Ramat Hovat .La inceput tresari mirat, apoi injuri, apoi iei in piept Negevul...
Prima data cand am patit-o pe autostrada eram cu Ariel in drum spre Haiffa, si, cum rulam noi cu in jur de 180 km/ora, pac: A.INCEPUT, de undeva dintr-o asezare pe dreapta, din care se putea vedea doar minaretele. Coloanele, pe cele trei benzi, au inceput sa se opreasca .L-am intrebat pe Ariel daca o fi vreun accident,dar mi-a spus, calm, dand drumul la casetofon, sa ma duc de-a lungul coloanelor.Din loc in loc, pe toate din cele trei coloane care incepusera sa se lungeasca erau masini oprite in mijlocul drumului, langa care era intins un covoras prevazut cu cate un arab (in tot felul de tinute),descult sau in ciorapi, care facea matanii ...dar toti in aceeasi directie.(Nu vreau sa fiu rau, dar cred ca au niste busole care indica Mecca in loc de Nord).
Am mai intalnit apoi, destul de des asemenea "procesiuni" si nu numai ca respectivii indivizi cu covoare sfidau cu indolenta pe toti ceilalti participanti la trafic, dar nici acestia ,paradoxal, nu se enervau.
As dori sa vad asta la Bucuresti sau, si mai bine, in America
Asa ca, din punctul asta de vedere, prefer desertul de la Ramat Hovat .La inceput tresari mirat, apoi injuri, apoi iei in piept Negevul...
Prima data cand am patit-o pe autostrada eram cu Ariel in drum spre Haiffa, si, cum rulam noi cu in jur de 180 km/ora, pac: A.INCEPUT, de undeva dintr-o asezare pe dreapta, din care se putea vedea doar minaretele. Coloanele, pe cele trei benzi, au inceput sa se opreasca .L-am intrebat pe Ariel daca o fi vreun accident,dar mi-a spus, calm, dand drumul la casetofon, sa ma duc de-a lungul coloanelor.Din loc in loc, pe toate din cele trei coloane care incepusera sa se lungeasca erau masini oprite in mijlocul drumului, langa care era intins un covoras prevazut cu cate un arab (in tot felul de tinute),descult sau in ciorapi, care facea matanii ...dar toti in aceeasi directie.(Nu vreau sa fiu rau, dar cred ca au niste busole care indica Mecca in loc de Nord).
Am mai intalnit apoi, destul de des asemenea "procesiuni" si nu numai ca respectivii indivizi cu covoare sfidau cu indolenta pe toti ceilalti participanti la trafic, dar nici acestia ,paradoxal, nu se enervau.
As dori sa vad asta la Bucuresti sau, si mai bine, in America
vineri, 3 iulie 2009
Ciocniri violente intre palestinieni si militarii israelieni
(1996-1997) sau "Cand e cald afara, cand e frig in sala"
Titlul este dintr-un ziar romanesc trimis de mama, foarte ingrijorata.Culmea e ca in acea perioada (cand inca nu se "inventasera" bombele kamikadze),eram chiar in Gaza, asistand chiar la cateva "ciocniri".Trei sau patru miltari israelieni treceau linistiti pe strada, cu pustile pe umar.Doi sau trei palestinieni-a nu se confunda cu ceilalti arabi- (de 12-13 ani), foarte eroi pentru ceilalti, care se hlizeau pe margine, incep sa-i injure (cred) pe arabeste.Militarii se incrunta,dar isi continua drumul.Cei de pe margine (4-5),prind curaj si incep si ei.Militarii se opresc si iau armele in maini (pe urma am aflat ca aveau gloante de cauciuc).Palestinienii oprimati anunta "Al Arabia"(TV arab) si fac o pauza."Al Arabia" anunta "Haarez" (TV israelian).Sosesc reporterii,reincep injuraturile.Apar si palestinieni de 16-17 ani (astia sunt eroi de mici), cei care sunt mai aproape de camere arunca cu pietre (pe care cred ca le aduceau de-acasa,ca pe sosea nu erau),fara sa-i nimereasca.Soldatii comunica prin radio,se adapostesc dupa tarabe si trag cateva gloante spre ei,dar nimeresc un geam si-l sparg,urlete,un pusti ii pune o piedica altuia, care cade si se loveste la genunchi.Din pamant apare o targa (nu si salvare),care pleaca (filmate gros-plan) intr-una din casele invecinate.A doua zi in "Libertatea": "Aseara ,in Fasia Gaza, au avut loc importante ciocniri intre militantii "Hamas" si militarii israelieni soldate cu importante pagube materiale si cativa civili raniti".
Daca ar fi sa cred televiziunile, se pare ca arabii,acum, au descoperit chiar si praful de pusca (sau macar au cumparat petarde de la chinezi)
Titlul este dintr-un ziar romanesc trimis de mama, foarte ingrijorata.Culmea e ca in acea perioada (cand inca nu se "inventasera" bombele kamikadze),eram chiar in Gaza, asistand chiar la cateva "ciocniri".Trei sau patru miltari israelieni treceau linistiti pe strada, cu pustile pe umar.Doi sau trei palestinieni-a nu se confunda cu ceilalti arabi- (de 12-13 ani), foarte eroi pentru ceilalti, care se hlizeau pe margine, incep sa-i injure (cred) pe arabeste.Militarii se incrunta,dar isi continua drumul.Cei de pe margine (4-5),prind curaj si incep si ei.Militarii se opresc si iau armele in maini (pe urma am aflat ca aveau gloante de cauciuc).Palestinienii oprimati anunta "Al Arabia"(TV arab) si fac o pauza."Al Arabia" anunta "Haarez" (TV israelian).Sosesc reporterii,reincep injuraturile.Apar si palestinieni de 16-17 ani (astia sunt eroi de mici), cei care sunt mai aproape de camere arunca cu pietre (pe care cred ca le aduceau de-acasa,ca pe sosea nu erau),fara sa-i nimereasca.Soldatii comunica prin radio,se adapostesc dupa tarabe si trag cateva gloante spre ei,dar nimeresc un geam si-l sparg,urlete,un pusti ii pune o piedica altuia, care cade si se loveste la genunchi.Din pamant apare o targa (nu si salvare),care pleaca (filmate gros-plan) intr-una din casele invecinate.A doua zi in "Libertatea": "Aseara ,in Fasia Gaza, au avut loc importante ciocniri intre militantii "Hamas" si militarii israelieni soldate cu importante pagube materiale si cativa civili raniti".
Daca ar fi sa cred televiziunile, se pare ca arabii,acum, au descoperit chiar si praful de pusca (sau macar au cumparat petarde de la chinezi)
joi, 2 iulie 2009
Ramat Hovat (I)
(A doua zi-de fapt, cu asta trebuia inceput)
Cum pleci de la Be'er Sheva spre Eilat, după câţiva km,la dreapta se face un drum "Ramat Hovat, 3 km ". Intersectia are semafor, dar numai pe pe partea dreaptă a acelui drum.Pe ambele părţi este deşert , cu flori şi curmali. Dupa vreo doi kilometri, pe stânga, e o "Făbricuţă"de produse chimice si, ceva mai departe, o fabrica de confectii. Ramat Hovat consta din acele fabrici si din Baza de Asfalt şi Betoane-Asfalt' Darom.Firma cu care aveam contract.Spre ea ,se face, din dreptul fabricii de confectii un "drum de ţară", dar fără gropi sau hârtoape . De departe, se vede doar statia de betoane, dar când te apropii vezi un "Cimitir de maşini" (autobuze,camioane,utilaje de drumuri,etc..).Cand ai ajuns, vezi şi şapte barăci de tablă, albe. In prima zi, nefiind acolo decât paznicul (un beduin) care vorbea numai araba (dar ştia de noi), ne-a spos "Boker tov" (???). (uitam, şi trei "maidanezi" doborâţi de soare,fiind 9.00, şi un măgar şchiop care păştea un tufiş de mărăcini).
Am răspuns cu mâna .S-a inceput "inspecţia" : o baracă era depozit de materiale si scule, o baracă era goala, o baracă continea trei grupuri electrogene (două mai mari şi unul mai mic).Cele mari puteau alimenta fără probleme un Mall cu doua etaje.Acestea erau una lânga cealaltă. Mai departe, o baracă singuratică ,in care erau un birou cu un scaun, un fişet, un frigider mic,un aparat de apă (care acum au apărut şi la noi),aer conditionat si o masă cu două pahare, pe care pe care era un sac de cafea.Lângă masă, un sac de zahăr.
"Barăcile noastre", contineau, doua dintre ele, câte doua camere tapetate (cu un tapet cum nu vazusem la noi),cu două paturi ,un frigider, o masa cu doua scaune, un grup sanitar şi o "chicineta" numai cu chiuvetă.
O baracă avea si televizor cu antenă de satelit. Baraca a treia conţinea un aragaz cu 6 ochiuri şi butelie , un "frigideroi" cu patru uşi si un dulap de bucătărie (gol).Totul de inox. A treia cameră era goala, cu excepţia unei maşini de spălat automată, cu o mulţime de butoane şi numere (pe care am alimentat-o, dar pe care n-am folosit-o niciodata, fiindca era mult prea complicată). Toate barăcile aveau un rezervor mare deasupra.La ora 11.00, a venit un camion pentru noi. Conţinut : lenjerie de mătase cu flori pentru toate paturile (pe care mă bătea gândul s-o iau acasă), - tigăi,oale,cratiţe şi lighenuşe (???),totul de inox ( pe care - unele-nu le-am folosit niciodata), set complet de farfurii pentru 24 persoane (noi eram 19), set tacămuri inox pentru 24 persoane (clujeanul a luat trei când a plecat in ţară), set de cani,set de pahare,echipament de lucru (19 salopete,38 maieuri,57 chiloţi, o pereche bocanci militari, pe care scria "Made in Romania for US Army",38 tricouri albe,pe care scria Asfalt' Darom, şi…"o pelerină de ploaie".Si Ahmed arabul care vorbea ivrit şi araba, urma să fie şeful de echipă, şi a refuzat categoric să inveţe engleza, dar a prins puţin româna.
Obs.Măsurile la imbrăcăminte ne fuseseră cerute in ţară. Ne-a chemat,cum a putut şi el in birou, şi ne-a dat la fiecare 350 sk=110 $ (bani de cheltuială), pe care urma să-I platim in trei luni.(Deşi fiecare avea ceva dolari la el.Eu, am avut şi 200 DM, cu care m-am păcălit).Ne-a intrebat (cu mainile) dacă vrem să mergem la Be'er Sheva pentru mâncare, dar nu era cazul.Treaba noastră pentru acea zi era sa alimentăm cu tesiune toate instalţiile şi barăcile.Lucrănd toţi şi având doi electrieni de faţă (eu şi Viorel), la 16.00, "S-a făcut lumină."
Cum pleci de la Be'er Sheva spre Eilat, după câţiva km,la dreapta se face un drum "Ramat Hovat, 3 km ". Intersectia are semafor, dar numai pe pe partea dreaptă a acelui drum.Pe ambele părţi este deşert , cu flori şi curmali. Dupa vreo doi kilometri, pe stânga, e o "Făbricuţă"de produse chimice si, ceva mai departe, o fabrica de confectii. Ramat Hovat consta din acele fabrici si din Baza de Asfalt şi Betoane-Asfalt' Darom.Firma cu care aveam contract.Spre ea ,se face, din dreptul fabricii de confectii un "drum de ţară", dar fără gropi sau hârtoape . De departe, se vede doar statia de betoane, dar când te apropii vezi un "Cimitir de maşini" (autobuze,camioane,utilaje de drumuri,etc..).Cand ai ajuns, vezi şi şapte barăci de tablă, albe. In prima zi, nefiind acolo decât paznicul (un beduin) care vorbea numai araba (dar ştia de noi), ne-a spos "Boker tov" (???). (uitam, şi trei "maidanezi" doborâţi de soare,fiind 9.00, şi un măgar şchiop care păştea un tufiş de mărăcini).
Am răspuns cu mâna .S-a inceput "inspecţia" : o baracă era depozit de materiale si scule, o baracă era goala, o baracă continea trei grupuri electrogene (două mai mari şi unul mai mic).Cele mari puteau alimenta fără probleme un Mall cu doua etaje.Acestea erau una lânga cealaltă. Mai departe, o baracă singuratică ,in care erau un birou cu un scaun, un fişet, un frigider mic,un aparat de apă (care acum au apărut şi la noi),aer conditionat si o masă cu două pahare, pe care pe care era un sac de cafea.Lângă masă, un sac de zahăr.
"Barăcile noastre", contineau, doua dintre ele, câte doua camere tapetate (cu un tapet cum nu vazusem la noi),cu două paturi ,un frigider, o masa cu doua scaune, un grup sanitar şi o "chicineta" numai cu chiuvetă.
O baracă avea si televizor cu antenă de satelit. Baraca a treia conţinea un aragaz cu 6 ochiuri şi butelie , un "frigideroi" cu patru uşi si un dulap de bucătărie (gol).Totul de inox. A treia cameră era goala, cu excepţia unei maşini de spălat automată, cu o mulţime de butoane şi numere (pe care am alimentat-o, dar pe care n-am folosit-o niciodata, fiindca era mult prea complicată). Toate barăcile aveau un rezervor mare deasupra.La ora 11.00, a venit un camion pentru noi. Conţinut : lenjerie de mătase cu flori pentru toate paturile (pe care mă bătea gândul s-o iau acasă), - tigăi,oale,cratiţe şi lighenuşe (???),totul de inox ( pe care - unele-nu le-am folosit niciodata), set complet de farfurii pentru 24 persoane (noi eram 19), set tacămuri inox pentru 24 persoane (clujeanul a luat trei când a plecat in ţară), set de cani,set de pahare,echipament de lucru (19 salopete,38 maieuri,57 chiloţi, o pereche bocanci militari, pe care scria "Made in Romania for US Army",38 tricouri albe,pe care scria Asfalt' Darom, şi…"o pelerină de ploaie".Si Ahmed arabul care vorbea ivrit şi araba, urma să fie şeful de echipă, şi a refuzat categoric să inveţe engleza, dar a prins puţin româna.
Obs.Măsurile la imbrăcăminte ne fuseseră cerute in ţară. Ne-a chemat,cum a putut şi el in birou, şi ne-a dat la fiecare 350 sk=110 $ (bani de cheltuială), pe care urma să-I platim in trei luni.(Deşi fiecare avea ceva dolari la el.Eu, am avut şi 200 DM, cu care m-am păcălit).Ne-a intrebat (cu mainile) dacă vrem să mergem la Be'er Sheva pentru mâncare, dar nu era cazul.Treaba noastră pentru acea zi era sa alimentăm cu tesiune toate instalţiile şi barăcile.Lucrănd toţi şi având doi electrieni de faţă (eu şi Viorel), la 16.00, "S-a făcut lumină."
Vorba lui Mircea Badea
Asta fiindca am fost azi la Hale, in Ploiesti,si am constatat ca strada ce duce dinspre Nord spre Hale, e varza, practic nu mai exista (ora 9.30).Se lucreaza la sina de tramvai (si va mai dura),asa ca pe strada poti gasi utilaje mari (care lucreaza sau stau),muncitori (care lucreaza sau stau), camioane(care incarca,descarca sau stau),asa ca...Gata!"Pe-aici nu se trece!").Facand "maruntel" din buze, am incercat sa-mi amintesc cum reparau drumuril "ei".Paaii....nu le reparau.Fiindca nu se stricau (cred ca la evrei a face un drum care nu rezista cat e in garantie-si peste-,e considerat "Tradare Nationala","Sabotaj al Economiei Nationale", sau ceva in genul asta).Tin minte ca, pana acum vreo zece ani am avut si noi cateva drumuri facute de nemti,care,desi erau pentru nevoile de atunci,adica cu doua benzi, erau impecabile.Apoi,au inceput "imbunatatirile",si au devenit cum le stiti.La "ei" asfaltul nu se strica decat daca vrea cineva ( a fost o data, care,probabil, a devenit istorica).Din ce motiv?
1.Nu au tramvaie:deci nu se pot pune (sau scoate) sinele,sau "imbunatati " terasamentul
2.Nu se scot sau (baga), conducte (inainte de constructia unui drum,autostrada,alee ce urmeaza a se face,se ingroapa din 300 in 300 m ,4 tevi:una groasa-canalizarea,una medie-apa,una putin mai mica,cu sfoara intre capete-cablul electric,una cu sfoara,de aceeasi grosime-rezerva).Conductele nu se defecteaza.Ei nu au retea de gaze (ca n-au gaze pe conducta), nici de termoficare (evident).Orasele nu se extind, in sensul ca mai bine faci de la inceput alt oras la 5 km (am intalnit destul de des situatia).
Cum a fost cu spargerea asfaltului?
Drumul (pe sase benzi),de la Be'er Sheva la Eilat, se ramifica dupa 15 km cu un drum la dreapta,pe patru benzi, care duce...la o fabrica de cofectii,si se opreste in desert,brusc.(Dar daca peste 100 ani va deveni oras acolo?).Am mai spus ca pe marginea drumurilor sunt flori si curmali,dar...exact cat drumul,deci....
Pe aceasta ramificatie de cam cinci km, trec zilnic intre zece sau cincisprezece autovehicule. Deoarece langa fabrica de confectii,tot in desert, cablul de alimentare al fabricii, a deveni prea subtire (desi era supradimensionat cu100%-daca s-ar fi marit si fabrica??).Necesar inlocuire cablu (inclusiv teava de traversare).Solutie :romanii de la Ramat Hovat (adica noi), care erau la 2 km.
Prima problema,masina de taiat asfalt.Deoarece nu erau firme de reparatii drumuri,nu era nici masina respectiva,asa ca s-a gasit si s-a cumparat una de la Tel Aviv (cam 200 km).La ora 20.00 masina a taiat asfaltul,numai pe benzile dus, apoi JCB -ul a sapat largimea si adancimea necesara, romanii trecand la lopata numai cand s-a dat de nisipul de deasupra cablului-care era deconectat-.S-a introdus noua teva cu sfoara in ea.S-a pus o tabla pe portiune sapata si s-a inceput saparea pe cealalta jumatate a drumului.A trecut "O" masina pe tabla.S-a mufat teava si s-a tras cu sfoara cablul nou.A inceput astuparea santului pe partea fara tabla(tot ci JCB-ul),si a inceput asfaltarea portiunii (pietris-15 cm,nisip 12 cm,asfalt grosier 12 cm,cale de rulare 3 cm).In acest timp,noi am inceput sa facem legaturile la cablul nou.S-a mutat tabla pentru ca asfaltul proaspat sa nu fie deteriorat (desi, la 22.00, nu trecea nici macar o camila) inainte de intarire , si s-a inceput astuparea.S-a tras cablul vechi.S-a turnat asfaltul si s-a mutat iar tabla.S-a refacut marcajul (cu pensula).S-a luat tabla.Ora-24.00. A doua zi,deosebirea era ca "portiunea" refacuta
era mai putin prafuita,iar dupa o saptamana,nu mai stiam nici noi unde a fost.
Am omis sa spun ca orice drum(drumeag,ulita) este iluminat cu becuri cu halogen,comandate de iluminarea naturala,adica se aprind cand vrea ea (adica natura), nu cand vrea Itzic.
In Ploiesti nu e asa, poate in Bucuresti,..stiu si eu...
1.Nu au tramvaie:deci nu se pot pune (sau scoate) sinele,sau "imbunatati " terasamentul
2.Nu se scot sau (baga), conducte (inainte de constructia unui drum,autostrada,alee ce urmeaza a se face,se ingroapa din 300 in 300 m ,4 tevi:una groasa-canalizarea,una medie-apa,una putin mai mica,cu sfoara intre capete-cablul electric,una cu sfoara,de aceeasi grosime-rezerva).Conductele nu se defecteaza.Ei nu au retea de gaze (ca n-au gaze pe conducta), nici de termoficare (evident).Orasele nu se extind, in sensul ca mai bine faci de la inceput alt oras la 5 km (am intalnit destul de des situatia).
Cum a fost cu spargerea asfaltului?
Drumul (pe sase benzi),de la Be'er Sheva la Eilat, se ramifica dupa 15 km cu un drum la dreapta,pe patru benzi, care duce...la o fabrica de cofectii,si se opreste in desert,brusc.(Dar daca peste 100 ani va deveni oras acolo?).Am mai spus ca pe marginea drumurilor sunt flori si curmali,dar...exact cat drumul,deci....
Pe aceasta ramificatie de cam cinci km, trec zilnic intre zece sau cincisprezece autovehicule. Deoarece langa fabrica de confectii,tot in desert, cablul de alimentare al fabricii, a deveni prea subtire (desi era supradimensionat cu100%-daca s-ar fi marit si fabrica??).Necesar inlocuire cablu (inclusiv teava de traversare).Solutie :romanii de la Ramat Hovat (adica noi), care erau la 2 km.
Prima problema,masina de taiat asfalt.Deoarece nu erau firme de reparatii drumuri,nu era nici masina respectiva,asa ca s-a gasit si s-a cumparat una de la Tel Aviv (cam 200 km).La ora 20.00 masina a taiat asfaltul,numai pe benzile dus, apoi JCB -ul a sapat largimea si adancimea necesara, romanii trecand la lopata numai cand s-a dat de nisipul de deasupra cablului-care era deconectat-.S-a introdus noua teva cu sfoara in ea.S-a pus o tabla pe portiune sapata si s-a inceput saparea pe cealalta jumatate a drumului.A trecut "O" masina pe tabla.S-a mufat teava si s-a tras cu sfoara cablul nou.A inceput astuparea santului pe partea fara tabla(tot ci JCB-ul),si a inceput asfaltarea portiunii (pietris-15 cm,nisip 12 cm,asfalt grosier 12 cm,cale de rulare 3 cm).In acest timp,noi am inceput sa facem legaturile la cablul nou.S-a mutat tabla pentru ca asfaltul proaspat sa nu fie deteriorat (desi, la 22.00, nu trecea nici macar o camila) inainte de intarire , si s-a inceput astuparea.S-a tras cablul vechi.S-a turnat asfaltul si s-a mutat iar tabla.S-a refacut marcajul (cu pensula).S-a luat tabla.Ora-24.00. A doua zi,deosebirea era ca "portiunea" refacuta
era mai putin prafuita,iar dupa o saptamana,nu mai stiam nici noi unde a fost.
Am omis sa spun ca orice drum(drumeag,ulita) este iluminat cu becuri cu halogen,comandate de iluminarea naturala,adica se aprind cand vrea ea (adica natura), nu cand vrea Itzic.
In Ploiesti nu e asa, poate in Bucuresti,..stiu si eu...
Irigatii,la ei da,la noi nu (fiinca m-a suparat simona tache)
Nu o sa vedeti zona cat de cat locuita,chiar in inma Negevului,fara flori (care nu miros) si copaci.Dar de plouat, ploua (de fapt "toarna cu cisterna") doar in ianuarie,si putin in februarie.Uzinele de desalinizare sunt doar pe litoral si sunt departe de-a face,Iordanul e cam ca Dambovita pe seceta.M-a lamurit un evreu francez (din Maroc).Din Muntele Hermon. (v.Inaltimile Golan).Izvoarele si gheata topita pleaca printr-o "conductoaie" de beton, de 1,5 m diametru,ingropata la foarte mare (intelegeti de ce) adancime,care se ramifica si se "rasramifica" in conducte din ce in ce mai mici,de unde pleaca tevi din ce in ce mai mici, care pleaca in furtune din ce in ce mai mici,care ajung la "obiect" prin niste "furtunute",de pana la 5 mm.Evident,pe traseu,exista si nenumarate pompe (tot ingropate),care imping pana unde trebuie.
Daca undeva vezi "o buruiana"(vie,porumb,floare,maslin,pepene...) sigur pe langa ea trece un furtunas aproape invizibil,care are o gaurica exact la radacina,prin care apa pic-pic,non stop.
Daca intrebi pe strada un evreu oarecare de unde ia apa,raspunde mirat (ca esti ignorant):"Din Hermon".
Treaba e insa si cu "desertul".In "desert" ( unde am lucrat doua luni) nisipul,asa cum il stim, e destul de rar.De fapt e un "pamant de cimitir" ca o faina.Ai pus o samanta si ai pic-pic in trei zile ai planta(ca soare eee). Noi am plantat niste fasole romanesca,care in trei luni s-a urcat pe baraca (cca.3 m).Daca te uiti de la distanta la desert (nu la munti),pare verde.Cand te apropii,vezi tufisuri (cu tepi),copaci (cu tepi) si un fel de iarba(care sunt tepi).
Cu "chestiile" astea de un verde prafos, se hranesc camilele,caprele si magarii arabilor si oile evreilor (vaci n-am vazut,dar au in kibutzuri,mai in nord).Din ce material or fi avand limba,e o enigma.
Daca te hotarasti sa te insori din armata (care dureaza trei ani, dar e mixta),statul te "ajuta" :capeti 5 ha (in desert, la max.30 km de alta zona locuita),iti "trage" (pe banii lui) apa,canalizare si curent si iti da (dadea) 50,000 $ "prima de instalare" (sa-ti faci casa).Asa au inceput "coloniile"(kibutzuri).
Daca te apuca amocul si mizantropia nu prea ai sanse sa scapi plecand de nebun prin desert, pentru ca la maxim cinci kilometri te lovesti de UN TELEFON.Singur,parasit si portocaliu,proptit intr-un bat( de fier).Desi la el nu vine si pleaca nici un fir (pe baterii solare),nici disc,si nici n-are "gaura" (bani,cartela,ceva), cand ridici receptorul,ai ton.Da, dar pe ecran apare:"For army press 1,For Police press 2,For ambulance press 3.
Unu' imi spunea ca n-ai sanse sa te omori cu un scorpion (multi),ca mori in trei ore iar elicopterul vine in 20 min., ci mai degraba cu o "Vaduva Neagra" (rara) ca mori in 11 min.
Pai,telefoane d'astea parca am vazut si-n Baragan.Sau nu, ca noi n-avem scorpioni.
Daca undeva vezi "o buruiana"(vie,porumb,floare,maslin,pepene...) sigur pe langa ea trece un furtunas aproape invizibil,care are o gaurica exact la radacina,prin care apa pic-pic,non stop.
Daca intrebi pe strada un evreu oarecare de unde ia apa,raspunde mirat (ca esti ignorant):"Din Hermon".
Treaba e insa si cu "desertul".In "desert" ( unde am lucrat doua luni) nisipul,asa cum il stim, e destul de rar.De fapt e un "pamant de cimitir" ca o faina.Ai pus o samanta si ai pic-pic in trei zile ai planta(ca soare eee). Noi am plantat niste fasole romanesca,care in trei luni s-a urcat pe baraca (cca.3 m).Daca te uiti de la distanta la desert (nu la munti),pare verde.Cand te apropii,vezi tufisuri (cu tepi),copaci (cu tepi) si un fel de iarba(care sunt tepi).
Cu "chestiile" astea de un verde prafos, se hranesc camilele,caprele si magarii arabilor si oile evreilor (vaci n-am vazut,dar au in kibutzuri,mai in nord).Din ce material or fi avand limba,e o enigma.
Daca te hotarasti sa te insori din armata (care dureaza trei ani, dar e mixta),statul te "ajuta" :capeti 5 ha (in desert, la max.30 km de alta zona locuita),iti "trage" (pe banii lui) apa,canalizare si curent si iti da (dadea) 50,000 $ "prima de instalare" (sa-ti faci casa).Asa au inceput "coloniile"(kibutzuri).
Daca te apuca amocul si mizantropia nu prea ai sanse sa scapi plecand de nebun prin desert, pentru ca la maxim cinci kilometri te lovesti de UN TELEFON.Singur,parasit si portocaliu,proptit intr-un bat( de fier).Desi la el nu vine si pleaca nici un fir (pe baterii solare),nici disc,si nici n-are "gaura" (bani,cartela,ceva), cand ridici receptorul,ai ton.Da, dar pe ecran apare:"For army press 1,For Police press 2,For ambulance press 3.
Unu' imi spunea ca n-ai sanse sa te omori cu un scorpion (multi),ca mori in trei ore iar elicopterul vine in 20 min., ci mai degraba cu o "Vaduva Neagra" (rara) ca mori in 11 min.
Pai,telefoane d'astea parca am vazut si-n Baragan.Sau nu, ca noi n-avem scorpioni.
Be'er Sheva (fantana a saptea)
Cel mai sudic oras, la 20 km de Desertul Negev,170 mii loc.Centrul, blocuri cam ca la noi, dar nu mai inalte de sapte etaje, cu deosebirea ca, la ei, intreg peretele exterior al livingului culiseaza,fiecare palier are buncar antiatomic (sunt cam obsedati), iar gazele vin din niste butelii uriase (situate la subsol),inlocuite la luna.
Magazine asemanatoare cu ale noastre (in 1996) ,cu acelaeasi preturi ca la noi, numai ca la ei, daca scrie"Panasonic",este "made and assembled in Japan",daca scrie "Johny WalKer" este "made and botled in Scotland,U.K", etc...
Am intrat intr-un mic magazin de bauturi la care patronul era "un evreu plecat din Romania".Am ramas uluit.Rafturile pe dreapta erau oglinda celor din stanga si ca ordine.
"Johny Walker" in stanga (152 sk) idem in dreapta (40 sk),"Finlandia" in stanga (120 sk) "Finlandia" in dreapta (27 sk),"Tuica Romaneasca" (cu t nu tz) in stanga (87 sk),in dreapta-
(23 sk).Uluit iau o sticla de tuica din stanga si una din dreapta.Din toate punctele de vedere absolut identice (culoare, sticla,eticheta...identice.Ma duc la patron la casa si-l intreb de ce au preturi dosebite.Raspunsul ma nauceste (subliniez ca erau absolut identice) :
-Tomnu' asta facut acolo si adus cu vapor sau avion, aia facut la Israel cu cumparat licenta si muncitori de la Romania.Va rog puneti loc de unde luat.Vine control si dat amenda
Noroc ca luasem cu stanga din stanga si cu dreapta din dreapta.Singurele magazine deosebite pe care le-am vazut, (atunci) fata de Romania,erau Bijuteriile care extrem de rar contineau obiecte de aur sub 50 g.Dar pretul aurului nu era mult mai mic decat la noi (atunci)
Bulevardele orasului n-au mai mult de sase benzi,dar la "periferie" au numai patru (de fapt, nu prea am vazut drumuri cu doua benzi,in afara santierelor).Periferia este de fapt, zona rezidentiala,cu vile cu flori minunate in culori inimaginabile,dar care nu miros(!!??).Am avut ocazia sa intru intr-o asemenea vila : semana cu apartamentele noastre de lux din 2009, cu deosebirea ca pe jos este exclusiv gresie (la 45 graaade), nu au calorifere fiindca frig este doar in ianuarie si februarie,si numai noaptea,cand trec nelipsitul "Mazgan"(aer conditionat) pe "cald".Energia electrica costa nesemnificativ (au-aveau- cinci Centrale Nucleare pentru 5 mil. locuitori).
In principiu,bulevardele seamana ca stil cu ale noastre, din Ploiesti,numai ca ei,in loc da castani, au curmali.
In tot orasul nu exista nici o fabrica (asta e general valabil),acestea fiind plasate la min. 15 km de periferie- eu lucram la Ramat Hovat, care e la treizeci-).Nu exista tramvaie (de alfel nici cale ferata),nici auto(trolei)buze, transportul urban (si interurban,pe distante mai scurte) facandu-se exclusiv cu microbuze.
Exact in centrul orasului exista "Cimitirul Arab" (un patrat imprejmuit cu cu un zid de 2 m),pazit de soldati israelieni inarmati,din 100 in 100 m (????),mai ceva decat Palatul Cotroceni.
M-am documentat la Ariel (Seful nostru) : terenul pe care e construit orasul era in posesia beduinilor.Evreii au cumparat terenul de la seicii beduini cu obligatia de a-l pastra neatins 99 ani si a le acorda cetatenia,De aceea era pazit.Il pazeau de extremistii evrei.Doar promisesera nu ?
(asa isi tin si politicienii nostri promisiunile-cu militari inarmati).
O sa inchei vorbind despre drumul de la Be'er Sheva la Ramat Hovat (nu autostrada),pe sase benzi, care traverseaza desertul marginit pe ambele parti de flori multicolore (???-o sa spun mai tarziu).Prin desert pasc (ce?) camile si magari salbatici, care au devenit absolut indiferenti la vehiculele care trec.Banuiesc ca nici macar nu le-a trecut prin cap sa traverseze drumul, nici macar noaptea, desi nu exista bariere, de unde deducem ca animalele noastre sunt mult mai destepte ca ale lor.
Magazine asemanatoare cu ale noastre (in 1996) ,cu acelaeasi preturi ca la noi, numai ca la ei, daca scrie"Panasonic",este "made and assembled in Japan",daca scrie "Johny WalKer" este "made and botled in Scotland,U.K", etc...
Am intrat intr-un mic magazin de bauturi la care patronul era "un evreu plecat din Romania".Am ramas uluit.Rafturile pe dreapta erau oglinda celor din stanga si ca ordine.
"Johny Walker" in stanga (152 sk) idem in dreapta (40 sk),"Finlandia" in stanga (120 sk) "Finlandia" in dreapta (27 sk),"Tuica Romaneasca" (cu t nu tz) in stanga (87 sk),in dreapta-
(23 sk).Uluit iau o sticla de tuica din stanga si una din dreapta.Din toate punctele de vedere absolut identice (culoare, sticla,eticheta...identice.Ma duc la patron la casa si-l intreb de ce au preturi dosebite.Raspunsul ma nauceste (subliniez ca erau absolut identice) :
-Tomnu' asta facut acolo si adus cu vapor sau avion, aia facut la Israel cu cumparat licenta si muncitori de la Romania.Va rog puneti loc de unde luat.Vine control si dat amenda
Noroc ca luasem cu stanga din stanga si cu dreapta din dreapta.Singurele magazine deosebite pe care le-am vazut, (atunci) fata de Romania,erau Bijuteriile care extrem de rar contineau obiecte de aur sub 50 g.Dar pretul aurului nu era mult mai mic decat la noi (atunci)
Bulevardele orasului n-au mai mult de sase benzi,dar la "periferie" au numai patru (de fapt, nu prea am vazut drumuri cu doua benzi,in afara santierelor).Periferia este de fapt, zona rezidentiala,cu vile cu flori minunate in culori inimaginabile,dar care nu miros(!!??).Am avut ocazia sa intru intr-o asemenea vila : semana cu apartamentele noastre de lux din 2009, cu deosebirea ca pe jos este exclusiv gresie (la 45 graaade), nu au calorifere fiindca frig este doar in ianuarie si februarie,si numai noaptea,cand trec nelipsitul "Mazgan"(aer conditionat) pe "cald".Energia electrica costa nesemnificativ (au-aveau- cinci Centrale Nucleare pentru 5 mil. locuitori).
In principiu,bulevardele seamana ca stil cu ale noastre, din Ploiesti,numai ca ei,in loc da castani, au curmali.
In tot orasul nu exista nici o fabrica (asta e general valabil),acestea fiind plasate la min. 15 km de periferie- eu lucram la Ramat Hovat, care e la treizeci-).Nu exista tramvaie (de alfel nici cale ferata),nici auto(trolei)buze, transportul urban (si interurban,pe distante mai scurte) facandu-se exclusiv cu microbuze.
Exact in centrul orasului exista "Cimitirul Arab" (un patrat imprejmuit cu cu un zid de 2 m),pazit de soldati israelieni inarmati,din 100 in 100 m (????),mai ceva decat Palatul Cotroceni.
M-am documentat la Ariel (Seful nostru) : terenul pe care e construit orasul era in posesia beduinilor.Evreii au cumparat terenul de la seicii beduini cu obligatia de a-l pastra neatins 99 ani si a le acorda cetatenia,De aceea era pazit.Il pazeau de extremistii evrei.Doar promisesera nu ?
(asa isi tin si politicienii nostri promisiunile-cu militari inarmati).
O sa inchei vorbind despre drumul de la Be'er Sheva la Ramat Hovat (nu autostrada),pe sase benzi, care traverseaza desertul marginit pe ambele parti de flori multicolore (???-o sa spun mai tarziu).Prin desert pasc (ce?) camile si magari salbatici, care au devenit absolut indiferenti la vehiculele care trec.Banuiesc ca nici macar nu le-a trecut prin cap sa traverseze drumul, nici macar noaptea, desi nu exista bariere, de unde deducem ca animalele noastre sunt mult mai destepte ca ale lor.
miercuri, 1 iulie 2009
De ce la ei se poate si la noi nu
Israel Control Company (ICC)
Daca un patron, de orice fel se teme de ceva, atunci se teme de baietii tineri,rasi in cap,cu cercel in ureche,ambalati in Cytroen alb pe care scrie, mare cat toata masina,ICC.La inceput,obisnuit cu Romania,am crezut ca "nu-i dau darul",si de-aia.A-aa.Incercare de mita se pedepseste cu un an de puscarie (in singura care o au, in inima desertului,la spart piatra si la 47 grade).Nimeni nu-si pune nici macar problema sa incerce,desi legile privin protectia consumatorului sunt draconice.(deoarece cand se petreceau cele de jos incepusem sa inteleg ivrita putin,voi traduce-aproximativ-)
1.Lege(?) : "Este interzis a se pune in vanzare un produs care expira peste doua zile"(sau cam asa ceva).Pedeapsa :Confiscarea marfii si a banilor din ziua respectiva si inchiderea magazinului,cu pierderea autorizatie .
Lod, august 1997,ora 16.45, magazin alimentar :imi iau eu aripioarele de pui inghetate, doaua smantane,un pachet de tigari(Nobless-palestiniene,ca erau cele mai ieftine) si incep sa caut halva.In magazin zece-doisprezece cumparatori.Usa se deschide violent si apare stilu de "baiat"
pe care il cunosteam (v.Drumul).Patronul ingheata (decogelat-recongelat) in pozitia "dand restul"(dar nu-l mai da).Nu ia cos si incepe sa lectureze etichetele produselor de pe rafturi de parca ar fi vrut sa le memoreze.Se duce la dulciuri,se uita citeste.Ghinion.Nimic.Se razgandeste si se duce la "carne".O zi proasta:nimic.Ceilalti cumparatori,obisnuiti,il ignorau.Eu muream de curiozitate.Si se duce la lactaaate.ia o smantana,ia un iaurt,incepe sa se enerveze.Deodata,GASESTE !Un pachet de unt.Se mai uita atent o data si fata i se lumineaza,un zambet incepe sa-i infloreasca in coltul gurii,si se intoarce incet spre patronul care incepuse un proces de decongelare rapida :
-Ce-i asta?
-M,m,m eu...
-Ii rog pe toti clientii sa puna la loc pe rafturi produsele.Ceilalti se conformeaza indiferenti,eu fac pe prostul si ma indrept spre casa.(intre timp,fara sa observ, lipise in X pe casa doua bezi galbene pe care scria I.C.C).Tipu' tipa ceva la mine (exclusiv cuvinte necunoscute) si pun si eu la loc marfurile (oricum n-as mai fi putut plati),si ma indrept spre usa.Ii spune patronului :
-Si tu !
-Incuie usa si pune pe exterior un alt X galben.
Peste trei zile,devenise magazin de electronice (cu alt patron)
Lege 2 : "Un vanzator la tarabe vine la 5, si pleaca la 18.30 si lasa fructele sau legumele nevandute pe taraba,a doua zi venind cu marfa noua".Pedeapsa:confiscarea marfii si pierderea autorizatiei.
Beer Sheva,septembrie 1996,Hale,5.10 :(la 6 incepeam lucrul asa ca...)Vreau sa iau capsuni.Ma opresc la o taraba,dar nu deschid gura, ca vine "baiatul" si icepe sa mangaie casuletele (multe,dar avea rabdare).Se opreste la una.Mai pune o data mana pe celelalte.Imi intinde doua casulete diferite, sa le pipai .Una era (putin) mai calda.Zic si eu "la plezna", da, ca habar n-aveam ce zisese. Incepe sa se rasteasca "in rafala" la bietul arab.Asta se uita la el mai prostit ca mine,dar ceva tot a inteles,ca a baiguit ceva si a plecat ,fluierand a paguba (in araba).ICC-istul a chemat un fel de maturator pe care l-a pus de a tras cu un un fel de sapa de lemn marfa de pe taraba in tomberon,dupa care "Tomberon" a scris si pe cele zece ladite din spatele tarabei.Pacat de capsuni.Pe arab nu l-am mai revazut niciodata.(Concluzia :d'aia romanii din Israel "fac piata" intre 18.30 si 19.00-ora cand, pe tot ce a ramas de peste zi,scrie "Tomberon").
Lege 3: " Nici o constructie nu poate folosi un material fara confirmare ICC".Pedeapsa:Refacerea lucrarii pe banii constructorului, si mentionare a lui la "Recomandari"
Eilat,ianuarie 1997,santier de locuinte:Subantreprenorul (acum, imi suna cunoscut),avea de construit un bloc (cu muncitori romani), de douasprezece etaje, in termenul de... .Cand sunt platiti, romanii lucreaza si cu dintii (nu numai constructorii) si au teminat parterul,corect,dar cu doua zile mai devreme.Au facut armaturile pentru etajul I.(daca subantreprenorul face blocul mai devreme, nu ia nimic in plus,dar poate incepe alta lucrare).Trebuia turnat etajul,"elefantul" venise,dar ICC,nu (desi banuiesc ca fusese anuntat).Ala incepe sa toarne ( intr altele "elefantul" era inchiriat) si,in doua zile, etajul e turnat,La ora 17,sfarsitul celei de-a doua zi,apare ICC si am inteles ca a spus (din multe care le-a spus)"Ce-i asta?".Suparat,s-a dus la masina si avenit cu un ciocan-percutor si cu freza-pahar.S-a dus sus si a luat o mostra de zid.Si a plecat.S-a intors la 17.45 urmat de o masina (cum vazusem in filme) ,cu o bila mare la capul unui lant si a inceput sa darame (peste program) etajul.
A doua zi etajul era daramat,iar la bloc erau alti romani (cu alti patroni).
La noi,la electricieni,la cabluri, venea cu rigla uda ca sa vada daca nisipul de pe cablu are exact 10 cm.
Dar..Ce va povestesc eu?La noi nu-i tot asa? ...sau nu....
Daca un patron, de orice fel se teme de ceva, atunci se teme de baietii tineri,rasi in cap,cu cercel in ureche,ambalati in Cytroen alb pe care scrie, mare cat toata masina,ICC.La inceput,obisnuit cu Romania,am crezut ca "nu-i dau darul",si de-aia.A-aa.Incercare de mita se pedepseste cu un an de puscarie (in singura care o au, in inima desertului,la spart piatra si la 47 grade).Nimeni nu-si pune nici macar problema sa incerce,desi legile privin protectia consumatorului sunt draconice.(deoarece cand se petreceau cele de jos incepusem sa inteleg ivrita putin,voi traduce-aproximativ-)
1.Lege(?) : "Este interzis a se pune in vanzare un produs care expira peste doua zile"(sau cam asa ceva).Pedeapsa :Confiscarea marfii si a banilor din ziua respectiva si inchiderea magazinului,cu pierderea autorizatie .
Lod, august 1997,ora 16.45, magazin alimentar :imi iau eu aripioarele de pui inghetate, doaua smantane,un pachet de tigari(Nobless-palestiniene,ca erau cele mai ieftine) si incep sa caut halva.In magazin zece-doisprezece cumparatori.Usa se deschide violent si apare stilu de "baiat"
pe care il cunosteam (v.Drumul).Patronul ingheata (decogelat-recongelat) in pozitia "dand restul"(dar nu-l mai da).Nu ia cos si incepe sa lectureze etichetele produselor de pe rafturi de parca ar fi vrut sa le memoreze.Se duce la dulciuri,se uita citeste.Ghinion.Nimic.Se razgandeste si se duce la "carne".O zi proasta:nimic.Ceilalti cumparatori,obisnuiti,il ignorau.Eu muream de curiozitate.Si se duce la lactaaate.ia o smantana,ia un iaurt,incepe sa se enerveze.Deodata,GASESTE !Un pachet de unt.Se mai uita atent o data si fata i se lumineaza,un zambet incepe sa-i infloreasca in coltul gurii,si se intoarce incet spre patronul care incepuse un proces de decongelare rapida :
-Ce-i asta?
-M,m,m eu...
-Ii rog pe toti clientii sa puna la loc pe rafturi produsele.Ceilalti se conformeaza indiferenti,eu fac pe prostul si ma indrept spre casa.(intre timp,fara sa observ, lipise in X pe casa doua bezi galbene pe care scria I.C.C).Tipu' tipa ceva la mine (exclusiv cuvinte necunoscute) si pun si eu la loc marfurile (oricum n-as mai fi putut plati),si ma indrept spre usa.Ii spune patronului :
-Si tu !
-Incuie usa si pune pe exterior un alt X galben.
Peste trei zile,devenise magazin de electronice (cu alt patron)
Lege 2 : "Un vanzator la tarabe vine la 5, si pleaca la 18.30 si lasa fructele sau legumele nevandute pe taraba,a doua zi venind cu marfa noua".Pedeapsa:confiscarea marfii si pierderea autorizatiei.
Beer Sheva,septembrie 1996,Hale,5.10 :(la 6 incepeam lucrul asa ca...)Vreau sa iau capsuni.Ma opresc la o taraba,dar nu deschid gura, ca vine "baiatul" si icepe sa mangaie casuletele (multe,dar avea rabdare).Se opreste la una.Mai pune o data mana pe celelalte.Imi intinde doua casulete diferite, sa le pipai .Una era (putin) mai calda.Zic si eu "la plezna", da, ca habar n-aveam ce zisese. Incepe sa se rasteasca "in rafala" la bietul arab.Asta se uita la el mai prostit ca mine,dar ceva tot a inteles,ca a baiguit ceva si a plecat ,fluierand a paguba (in araba).ICC-istul a chemat un fel de maturator pe care l-a pus de a tras cu un un fel de sapa de lemn marfa de pe taraba in tomberon,dupa care "Tomberon" a scris si pe cele zece ladite din spatele tarabei.Pacat de capsuni.Pe arab nu l-am mai revazut niciodata.(Concluzia :d'aia romanii din Israel "fac piata" intre 18.30 si 19.00-ora cand, pe tot ce a ramas de peste zi,scrie "Tomberon").
Lege 3: " Nici o constructie nu poate folosi un material fara confirmare ICC".Pedeapsa:Refacerea lucrarii pe banii constructorului, si mentionare a lui la "Recomandari"
Eilat,ianuarie 1997,santier de locuinte:Subantreprenorul (acum, imi suna cunoscut),avea de construit un bloc (cu muncitori romani), de douasprezece etaje, in termenul de... .Cand sunt platiti, romanii lucreaza si cu dintii (nu numai constructorii) si au teminat parterul,corect,dar cu doua zile mai devreme.Au facut armaturile pentru etajul I.(daca subantreprenorul face blocul mai devreme, nu ia nimic in plus,dar poate incepe alta lucrare).Trebuia turnat etajul,"elefantul" venise,dar ICC,nu (desi banuiesc ca fusese anuntat).Ala incepe sa toarne ( intr altele "elefantul" era inchiriat) si,in doua zile, etajul e turnat,La ora 17,sfarsitul celei de-a doua zi,apare ICC si am inteles ca a spus (din multe care le-a spus)"Ce-i asta?".Suparat,s-a dus la masina si avenit cu un ciocan-percutor si cu freza-pahar.S-a dus sus si a luat o mostra de zid.Si a plecat.S-a intors la 17.45 urmat de o masina (cum vazusem in filme) ,cu o bila mare la capul unui lant si a inceput sa darame (peste program) etajul.
A doua zi etajul era daramat,iar la bloc erau alti romani (cu alti patroni).
La noi,la electricieni,la cabluri, venea cu rigla uda ca sa vada daca nisipul de pe cablu are exact 10 cm.
Dar..Ce va povestesc eu?La noi nu-i tot asa? ...sau nu....
De ce la ei se poate si la noi nu
DRUMUL
Santierul noului cartier al Lod-ului era cam intr-o "groapa"( de vreo 4 metri) la un km de oras, dar intre santier si oras mai era si o autostrada.Firma unde lucram,trebuia sa faca un drum pe patru benzi,trecand pe sub autostrada,care sa iasa in oras cam un km.Fusesera deja topometrii si il trasasera.Lungimea :1.1 km ( cu subtraversare cu tot),diferenta de nivel 3.9 m (intre drum si "maluri").
Ziua I (duminica): 4 "Wole"(incarcator frontal),8 camioane ("Mack" de 50 t).Fiecare Wola (3.5 mc/cupa) a luat o banda, cu un camion care mergea cu spatele ei, celelalte camioane asteptand (deci 4 "echipaje,in paralel).Sapau malul-incarcau,sapau malul-incarcau...Prima transa de camioane s-a incarcat . (eu priveam uluit).
Au plecat primele Mack-uri incarcate,dar Wolele au continuat sapatul.Celelalte patru camioane au venit la umplut.(Topometrii cand trasasera batusera in mal niste "drugi" de fier exact cu lungimea care trebuia sapata).Cand cadea drugul (nu impins) se trecea mai departe.Pana la 12 se inaintase cam 200 m (la evrei ziua de lucru incepe la 6, si dureaza 10 1/2 ore,cu pauza de masa,dar se plateste muncitorul "la ora").Duap apuza,pe spatiul sapat,a inceput "sa se plimbe" cilindrul compactor ("Bomag").Asta,se plimba vraiste peste drum (unde era deja facut).Dupa ce s-a apropiat de locul unde se sapa,pauza.A venit masina de stropit,care a dat cu apa.S-a lasat 1/2 ore, dupa care din nou se "bomagea",si tot asa.In acest timp,"Wolele" si camioanele umpleau-plecau-veneau...
Ziua a II-a : La ora 17 , s-a ajuns acolo unde trebuia sa se sfarseasca (inclusiv subtraversarea),la nivel,compactat si udat pentru noapte.La 18, a venit ICC -ul(Israelian Control Company) si aluat o proba de pamant (?!??)
Ziua a III-a : "Balabai"( Seful de Santier) ne-a spus ca proba a fost buna (gradul de compactare),iar "Mack"-urile au plecat cu 2"Wole" (unde?).La 6.30 s-au intors camioanele,cu pietris pe care l-au basculat in gramezi mari,din loc in loc,pana in jur de 9.30.S-au intors si celelalte "Wole" si doua au inceput sa raspandeasca pietrisul, iar doua, cu cupele la orizontal, au inceput sa niveleze (dar cu nonsalanta, cu 3-5 km pe ora,fara prea mari amanunte la grosimea stratului).Departe,la cap au sosit 4 gredere "Caterpillar" care,aduceau,de data asta foarte incet, pietrisul "la cota" ( 15 cm grosime).Cand s-au departat putin,la cap au sosit iar "bomag"-urile,acum doua, evident cu masina de udat pe urmele lor,incepand sa "batuceasca" pietrisul(!?!?).Si,tot asa,pana la 16.30,cand tot pietrisul era la cota.Eram din ce in ce mai stupefiat.La noi parca nu vazusem asa.La 18 ( am costatat ca era un"tabiet), a venit flacaul ras in cap,cu cercel,Citroen alb si freza de epruvete.(Aveam sa constat mai tarziu, ca masinile astea cu ICC mare pe ele sunt o adevarata sperietoare).
Ziua a IV-a : Se pare ca au "avut verde", iar la nisip,lucrurile au decurs identic cu ziua precedenta, cu deosebirea ca la nisip, cota era de 12 cm (!!!- nu 10,nu 15),numai ca de data asta "bomagurile" si masina de apa au lucrat 3 ore si noaptea ( 3 orex6$=18$-ziua se plateau numai 5$/ora-se merita).
Ziua a V-a : la 6.00 venit ICC, la 6.45,dat OK.Camioanele cu asfalt sosirera deja,dar nu basculasera.Se incepe aceleasi manevre ca in zilele precedente (basculare,raspandire,nivelare,aducere la cota,"batucire",udare,cu observatia ca acum topometrul mergea cu grederele ca sa dea "inclinarea" drumului ???).Grosimea asfalului trebuia sa fie tot de 12 cm.Aspectul lui imi aducea aminte de asfaltul de pe sosele noastre (nu si grosimea),adica zgunturos.Mirat, l-am intrebat pe "Balabai"(in engleza).Mi-a raspuns ad literam :"Johny ,you are arabian or what.This is only the backing.Tomorrow will be the rolling track.This has not a additives."(Deci asta era,aditivii,oare la noi se pun?Hm).La 17 ICC.
Ziua aVI (vineri): A venit masina de asfalt, o chestie lata cat tot drumul si lunga de vreo sase=sapte metri,galbena, cu o cupa mare in spate.Veneau camioanele,ii turnau in cupa asfalt (acum numai doua),ii facea ceva inauntru, il "scuipa pe gura" si il nivela "cu fundul" in spatele ei "bomagul",fara vibratii acum se plimba,dar de data asta transversal pe drum.Apa nu.Cand masina a ajuns la capatul dinspre oras (in jur de 13.30),asfalul de la capul opus era deja uscat de tot.Au venit trei masinute de trasat marcaje,cu un fel de rigle dubioase in fata (si trei romani cu pensule si vopsea galbena in spate,pentru finisare),cea din centru "o avea mai mare"(si mai groasa),Masinile din lateral au potrivit riglele la 5 cm de margine asfalului si au plecat (impreuna cu "accesoriile" nationale.Dupa ce au facut cam un metru a plecat si centru,cu "riglele" reglate dupa dungile galbene.La 15.00 au ajuns la capat (am observat pe urma ca aveau "un cioc" pe "zero").La 16.00 masinutele laterale au terminat si s-au intors pentru celelalte doua dungi (si romanii) .Masina din centru a schimbat vopseaua (cu alba) si "pensula", cu una cam de doi metri (romanii numai cutiile cu vopsea, dar au fost pusi sa spele pensulele-statea "Balabai" la spatele lor- ).A venit o duba cu doi insi si doua "chestii de cauciuc" negre cu bumbi fosforescenti (in '97 nu stiam ce sunt).S-a trasat trecerea de pietoni,cu "ciocul" pe reperele puse de topometri.iar la fix 50 m de marginea trecerii tipii aia au pus de-a curmezisul "chestiile",de-o parte si de alta.Balabai era multumit, si a "ras" o litra de "Petersburg" dandu-ne si noua (cate 100 grame,dar era 16.30).Evident: 17.00=ICC.S-a plimbat pe drum, a masurat de vreo doua ori benzile in diverse puncte,apoi distanta de la trecere la "zgaltaitoare",si s-a urcat in masina:Tov!(bine).Shabat Shalom.Shalom Sabat.
La 18.00,incepea Shabatul,deci mai aveam o jumatate de ora sa mergem in oras sa luam mancare.
Cred ca acum,2009, cam asa se lucreaza si in Romania,desi...
Santierul noului cartier al Lod-ului era cam intr-o "groapa"( de vreo 4 metri) la un km de oras, dar intre santier si oras mai era si o autostrada.Firma unde lucram,trebuia sa faca un drum pe patru benzi,trecand pe sub autostrada,care sa iasa in oras cam un km.Fusesera deja topometrii si il trasasera.Lungimea :1.1 km ( cu subtraversare cu tot),diferenta de nivel 3.9 m (intre drum si "maluri").
Ziua I (duminica): 4 "Wole"(incarcator frontal),8 camioane ("Mack" de 50 t).Fiecare Wola (3.5 mc/cupa) a luat o banda, cu un camion care mergea cu spatele ei, celelalte camioane asteptand (deci 4 "echipaje,in paralel).Sapau malul-incarcau,sapau malul-incarcau...Prima transa de camioane s-a incarcat . (eu priveam uluit).
Au plecat primele Mack-uri incarcate,dar Wolele au continuat sapatul.Celelalte patru camioane au venit la umplut.(Topometrii cand trasasera batusera in mal niste "drugi" de fier exact cu lungimea care trebuia sapata).Cand cadea drugul (nu impins) se trecea mai departe.Pana la 12 se inaintase cam 200 m (la evrei ziua de lucru incepe la 6, si dureaza 10 1/2 ore,cu pauza de masa,dar se plateste muncitorul "la ora").Duap apuza,pe spatiul sapat,a inceput "sa se plimbe" cilindrul compactor ("Bomag").Asta,se plimba vraiste peste drum (unde era deja facut).Dupa ce s-a apropiat de locul unde se sapa,pauza.A venit masina de stropit,care a dat cu apa.S-a lasat 1/2 ore, dupa care din nou se "bomagea",si tot asa.In acest timp,"Wolele" si camioanele umpleau-plecau-veneau...
Ziua a II-a : La ora 17 , s-a ajuns acolo unde trebuia sa se sfarseasca (inclusiv subtraversarea),la nivel,compactat si udat pentru noapte.La 18, a venit ICC -ul(Israelian Control Company) si aluat o proba de pamant (?!??)
Ziua a III-a : "Balabai"( Seful de Santier) ne-a spus ca proba a fost buna (gradul de compactare),iar "Mack"-urile au plecat cu 2"Wole" (unde?).La 6.30 s-au intors camioanele,cu pietris pe care l-au basculat in gramezi mari,din loc in loc,pana in jur de 9.30.S-au intors si celelalte "Wole" si doua au inceput sa raspandeasca pietrisul, iar doua, cu cupele la orizontal, au inceput sa niveleze (dar cu nonsalanta, cu 3-5 km pe ora,fara prea mari amanunte la grosimea stratului).Departe,la cap au sosit 4 gredere "Caterpillar" care,aduceau,de data asta foarte incet, pietrisul "la cota" ( 15 cm grosime).Cand s-au departat putin,la cap au sosit iar "bomag"-urile,acum doua, evident cu masina de udat pe urmele lor,incepand sa "batuceasca" pietrisul(!?!?).Si,tot asa,pana la 16.30,cand tot pietrisul era la cota.Eram din ce in ce mai stupefiat.La noi parca nu vazusem asa.La 18 ( am costatat ca era un"tabiet), a venit flacaul ras in cap,cu cercel,Citroen alb si freza de epruvete.(Aveam sa constat mai tarziu, ca masinile astea cu ICC mare pe ele sunt o adevarata sperietoare).
Ziua a IV-a : Se pare ca au "avut verde", iar la nisip,lucrurile au decurs identic cu ziua precedenta, cu deosebirea ca la nisip, cota era de 12 cm (!!!- nu 10,nu 15),numai ca de data asta "bomagurile" si masina de apa au lucrat 3 ore si noaptea ( 3 orex6$=18$-ziua se plateau numai 5$/ora-se merita).
Ziua a V-a : la 6.00 venit ICC, la 6.45,dat OK.Camioanele cu asfalt sosirera deja,dar nu basculasera.Se incepe aceleasi manevre ca in zilele precedente (basculare,raspandire,nivelare,aducere la cota,"batucire",udare,cu observatia ca acum topometrul mergea cu grederele ca sa dea "inclinarea" drumului ???).Grosimea asfalului trebuia sa fie tot de 12 cm.Aspectul lui imi aducea aminte de asfaltul de pe sosele noastre (nu si grosimea),adica zgunturos.Mirat, l-am intrebat pe "Balabai"(in engleza).Mi-a raspuns ad literam :"Johny ,you are arabian or what.This is only the backing.Tomorrow will be the rolling track.This has not a additives."(Deci asta era,aditivii,oare la noi se pun?Hm).La 17 ICC.
Ziua aVI (vineri): A venit masina de asfalt, o chestie lata cat tot drumul si lunga de vreo sase=sapte metri,galbena, cu o cupa mare in spate.Veneau camioanele,ii turnau in cupa asfalt (acum numai doua),ii facea ceva inauntru, il "scuipa pe gura" si il nivela "cu fundul" in spatele ei "bomagul",fara vibratii acum se plimba,dar de data asta transversal pe drum.Apa nu.Cand masina a ajuns la capatul dinspre oras (in jur de 13.30),asfalul de la capul opus era deja uscat de tot.Au venit trei masinute de trasat marcaje,cu un fel de rigle dubioase in fata (si trei romani cu pensule si vopsea galbena in spate,pentru finisare),cea din centru "o avea mai mare"(si mai groasa),Masinile din lateral au potrivit riglele la 5 cm de margine asfalului si au plecat (impreuna cu "accesoriile" nationale.Dupa ce au facut cam un metru a plecat si centru,cu "riglele" reglate dupa dungile galbene.La 15.00 au ajuns la capat (am observat pe urma ca aveau "un cioc" pe "zero").La 16.00 masinutele laterale au terminat si s-au intors pentru celelalte doua dungi (si romanii) .Masina din centru a schimbat vopseaua (cu alba) si "pensula", cu una cam de doi metri (romanii numai cutiile cu vopsea, dar au fost pusi sa spele pensulele-statea "Balabai" la spatele lor- ).A venit o duba cu doi insi si doua "chestii de cauciuc" negre cu bumbi fosforescenti (in '97 nu stiam ce sunt).S-a trasat trecerea de pietoni,cu "ciocul" pe reperele puse de topometri.iar la fix 50 m de marginea trecerii tipii aia au pus de-a curmezisul "chestiile",de-o parte si de alta.Balabai era multumit, si a "ras" o litra de "Petersburg" dandu-ne si noua (cate 100 grame,dar era 16.30).Evident: 17.00=ICC.S-a plimbat pe drum, a masurat de vreo doua ori benzile in diverse puncte,apoi distanta de la trecere la "zgaltaitoare",si s-a urcat in masina:Tov!(bine).Shabat Shalom.Shalom Sabat.
La 18.00,incepea Shabatul,deci mai aveam o jumatate de ora sa mergem in oras sa luam mancare.
Cred ca acum,2009, cam asa se lucreaza si in Romania,desi...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
